Donatia de organe - o facem sau nu?

Faptul ca donarea de organe nu e o practica frecventa si pentru ca este o adevarata criza in domeniu, se poate ajunge (si se ajunge) la situatii ilegale si periculoase. Nu cred ca transformarea ei intr-o "industrie" e mai periculoasa decat donarea ilegala, in conditii improprii sau fortata. Exista o piata neagra a organelor, exista donatori ilegali si, daca e sa credem filmele tematice, cazuri de donatori involuntari, care se trezesc peste noapte fara un rinichi si cu hemoragie in plina strada. Dar sa nu exageram. Un echilibru intre nevoie si donare ar rezolva multe probleme si ar normaliza lucrurile. Se poate specula mult pe aceasta tema, se pot face scenarii fanteziste, dar totul se rezuma pana la urma la a salva o viata sau nu.

De-acord, tocmai de aceea nici nu am pus in discutie donarea de organe cat timp donatorul este in viata. Topicul viza cu precadere situatia in care o persoana este in moarte cerebrala iar organele sale ar putea fi folosite pentru a salva alte persoane. As vrea sa aflu daca exista preocupare in acest sens si daca da, cat se stie despre ce e de facut. :)

Interesant subiectul .personal, nu m-am gandit pana acum la asa ceva. Am tot auzit despre astfel de cazuri, am citit prin presa. . De sunat, suna intr-un fel macabru, in special cand imi amintesc despre ceea ce am vazut si ce am simtit atunci cand am asistat la niste autopsii. o data am vazut la tv. ceva de-a dreptul impresionanat, parintii unui bebelus care nu mai avea vreo sansa de a fi salvat , a acceptat ca unele dintre organele acestuia sa fie transplantate altor bebelusi. In urma acelor transplanturi mai multe vieti fusesera salvate. parintii unuia dintre copiii salvati au declarat ca sunt extrem de fericiti ca inima copilului lor pierdut va continua sa bata in pieptul altui copil, lucru datorita caruia, intr-un fel, ei il vor considera intotdeauna ca fiind inca viu .
Procedura in sine nu poate fi una complicata, dimpotriva, rudele donatorului trebuie doar sa semneze..in restul, se ocupa medicii.:)

Este foarte adevarat ca in momentul respectiv se cere consimtamantul rudelor, intr-o anumita ordine (sot, parinti, frate/sora). Insa mai exista si posibilitatea ca o persoana sa isi dea consimtamantul dinainte, in cunostinta de cauza, referitor la ce se va intampla cu organele sale daca, doamne fereste...

Nu stiu de ce, dar la asta ma gandeam acum. Si am aflat si ce am de facut :)

Dacă donarea de organe nu e refuzată în timpul vieţii, după deces se consideră acord prezumat?